Zbor , cu aripi frante
Rad , cu buze strambe
Din cand in cand , in gand
Mi-ajung din vant ei ,
Am aripile frante de prietenii

. . .

Iti plangi soarta e dura partea
Cand iti vezi in mana necastigatoare cartea
Iti vine in minte , fara cuvinte
O fata de prieten pierduta in pareri de rau tardive
Trebuia sa-l sun , trebuia sa-i spun poate mai am
o alta sansa dar e un alt final de drum
S-a intamplat , se va intampla mereu
Si nopti preacum taciunele ,
Spui as fi vrut sa fiu eu
Ar fi de multe ori usor sa ierti
N-o faci si vezi valoarea doar atunci cand il pierzi
$i pierzi odata , m-ai pierzi si a doua oara
Te trezesti singur , ca un strain intr-o gara
Pacat iti spui mereu in sinea ta
Gara asta e pana la urma VIATA MEA . . .

Imi numar prietenii in lipsa de la an la an
si cei mai buni imi par acum cei care nu-i mai am
satul de oamenii care vorbesc de pe patul de moarte
Satul de mintii inchise care nu vod departe
Lasate deoparte , plecate , departe sunt amintiri
Nascute , facute , pierdute de mult , de multe despartiri
$i n-ai putea sa spui intotdeauna : " am ales eu "
Pentru ca uneori alege Dumnezeu
Nici eu , nici tu , nici el , nici ea
Poate n-ar vrea sa fie asa
$i ma gandesc ca nu putea sa fie altcumva
Atata timp cat nu va fi un pic de armonie
Atata timp cat nu vor fi momente ci chiar prietenie
Am inima sfasiata de coltii unui gand dureros
Patata de sange , preacum camasa lui Hristos
Ma despart de prieteni zilnic , neintrerupt
tot ce se naste moare chiar de la inceput . . .

"... sunt doar cuvïnte " ! !